Odihneste-te in pace maestre.

Cum este posibil sa nu iti ia nimeni comanda in timp ce toate cele 5 picolite stau la barfa? Cum este posibil ca atunci cand soliciti la bar sa iti ia cineva comanda sa primesti un raspuns gen “nu se poate, s-au schimbat fetele”?

Jenant.

Albumul “Tales From The Grave In Space” semnat Gama Bomb poate fi dowloadat gratuit de pe siteul Earache Records.

http://www.earache.com/gamabomb/

In ciuda faptului ca a fost primul clip al trupei, One este in continuare cel mai reprezentativ clip Metallica. One le-a adus primul Grammy si numeroase alte premii, One le-a deschis drumul catre mainstream. La 21 de ani de la aparitie One este in continuare o piesa de rezistenta pentru orice concert Metallica.

Avand in vedere ca probabil stiti toate acestea, haideti sa analizam un pic si clipul in sine. Acesta combina secvente live cu secvente din filmul antirazboi “Johnny Got His Gun” (1971). Eroul principal este un soldat care se trezeste intr-un spital de campanie, moment in care realizeaza ca si-a pierdut mainile, picioarele, ochii, urechile, gura dar nu si constiinta. Secventele filmate oscileaza intre amintiri din copilarie si momente din prezent ce abunda de ganduri suicidale. Evident ca eroul nostru nu are cum sa isi ia singur viata, dar nici nu isi poate comunica dorinta. In final trimite un mesaj utilizand  codul Morse.

Este impresionant cat de actuale sunt unele din replicile din clip…

Vizionare placuta.

Sincer vorbind nu am fost deloc incantat de perspectiva unui nou concert la cortul din Arenele Romane. Concertul In Flames din primavara s-a dovedit in final a fi o dezamagire. Acel concert a fost afectat de o multime de probleme: fum, aglomeratie si sunet slab. Din fericire organizarea celor de la Artmania a fost la inaltime din toate punctele de vedere.

Pe la 20:15 au urcat pe scena cei de la Amoral. Din pacate, sau din fericire, vocea s-a auzit foarte incet la primele doua piese. In ciuda faptului ca vocalistul trupei este un fost castigator al concursului Idol prestatia sa a cam lasat de dorit. El a fost clar depasit de evenimente cand a fost nevoit sa interpreteze piese de pe primele albume ale trupei, death metalul fiind mult prea mult pentru el. S-a descurcat mai bine cu piesele de pe ultimul album (singurul inregistrat cu el) dar chiar si asa vocea a fost punctul slab al trupei. Totusi ne-a oferit un moment amuzant inainte de ultima piesa: “The last song is about the most important two things in my life: Sex and Satan”. Ce dragut…

Au umat Before The Dawn un grup bunicel, dar nu extraordinar.I-am ascultat mai mult printre picatele, am mai socializat, am iesit un pic la aer. O parte a publicului a fost foarte entuziasmata asa ca probabil ar trebui sa mai investighez problema. Din ce am auzit, astia nu au treaba cu Satana.

Dupa o pauza de aproximativ jumatate de ora a venit in sfarsit si randul celor de la Amorphis. Finlandezii s-au axat dupa cum era de asteptat pe ultimele trei albume, si mai ales pe Skyforger. Dar nu au lipsit nici piese ca: Against windows, Cast Away,  My Kantele, Alone sau Black Winter Day. Prestatia trupei a fost la inaltime chiar daca interactiunea cu publicul a fost un pic limitata. Daca la primele doua trupe au fost unele probleme cu sunetul, la Amorphis totul a fost la inaltime. La inaltime a fost si publicul care a cantat alaturi de trupa si a avut un comportament civilizat pe durata intregului eveniment.

Daca Amorphis au terminat concertul pe la miezul noptii, pentru mine seara s-a terminat ceva mai tarziu. Singurul taxi liber din zona Parcului Carol era condus de un individ ce parea iesit dintr-un film de groaza. Plete de rocker, trening de rapper, atitudine de manelist, toate mixate cu o inteligenta de individ lobotomizat. Sincer aveam senzatia ca dintr-un moment in altul o sa scoata securea la mine si o sa ma trimita direct la stirile de la ora 5. Din fericire pentru mine, pentru voi, si pentru blogosfera metalica am scapat.