Savatage – Streets: A Rock Opera

Streets,varful discografiei Savatage, este in acelasi timp un album etalon pentru rockul mondial. El prezinta o poveste scrisa de producatorul Paul O’Neal pentru a fi prezentata pe Broadway. Din intamplare Criss Oliva a descoperit manuscrisele si impresionat fiind de asemanarile dintre personajul principal si fratele sau Jon a propus ca Streets sa devina urmatorul produs Savatage. Au urmat nenumarate luni de inregistrari Streets fiind un album la care s-a muncit enorm. Proiectat initial ca un dublu CD el a fost in final „ciuntit” la 16 piese multe altele fiind „pierdute in depozitele Atlantic Records”.

Din punct de vedere muzical Streets constituie o opera rock in adevaratul sens al cuvantului. Albumul contine atat piese power (Tonight He Grins Again, Ghost In The Ruins) dar si balade (New York City Don’t Mean Nothing) piese care combina diverse elemente si se incheie cu cea mai iubita piesa din istoria trupei Believe.

Din decorul deprimant al strazilor americane „These streets/Glitter in the dark…These streets/Never sleep still never wake” se ridica DT (DownTown – DeTox) Jesus. Caracterizat drept „He was one character, one character that made it outta here.”  el ajunge un idol in sens aproape religios al claselor de jos din metropola americana  devenind din traficant de droguri star rock. DT poate fi comparat cu Johnatan (The Crimson Idol – WASP) dar spre deosebire de acesta din urma el reuseste sa isi invinga soarta „But if you find the time/Please change the story line”

Streets este un album de baza pentru cultura oricarui meloman nu doar pentru rockeri. Este genul de album care se savureaza in liniste alaturi de un vin bun si neaparat cu versurile alaturi. Special Thanks lui DeMaio pentru sugestie.

„I am the way
I am the light
I am the dark
Inside the night
I hear your hopes
I feel your dreams
And in the dark
I hear your screams

Don’t turn away
Just take my hand
And when you make
your final stand
I’ll be right there
I’ll never leave
And all I ask of you…

Believe…”

Anunțuri

17 răspunsuri to “Savatage – Streets: A Rock Opera”

  1. Superba aceasta Believe – pe mine m-a convins sa ascult si restul.

  2. Merita, asculta tot albumul, versurile le gasesti aici http://www.darklyrics.com/lyrics/savatage/streets.html#1

  3. Merci. Marturisesc ca Savatage nu imi spunea prea multe dar imediat ce-mi fac niste timp si rost de sticla aia de vin ma pun pe ascultat:)

  4. Este probabil unul dintre cele mai bune albume produse vreodată pe segmentul acesta muzical, şi nu cred că va fi coborât uşor de pe soclu.

  5. Am auzit de multe ori nume asta, sau mai bine zis l-am vazut scris „Savatage”, dar nu am crezut ca s-ar putea sa-mi placa, si nu i-am ascultat niciodata… acum imi dau seama ce am pierdut, ma prinde extrem de tare muzica lor, trebuie sa caut mai multe piese. Multumesc! 🙂

  6. @DeMaio – Este revelatia mea pe 2009…Chiar nu realizez cum de i-am ignorat atata timp

    @Drace – Albumele cele mai tari ar fi: Streets, Gutter Ballet si Handful of Rain. Plus Edge Of Thorns.

  7. Acu vreun an am bagat toata discografia Savatage. Nimic nu cred ca ar putea repara nedreptatea facuta oamenilor astora in anii 80′ si inceputul anilor 90′ cand trupe mai putin talentate tineau reflectoarele.

  8. L-am ascultat pana la urma – e fantastic !

  9. @Night-elf – E puţin spus :)) Albumul acela făcea parte din partiţia cu muzici de care nu mă despărţeam niciodată. Cred că ştiu fiecare piesă pe de rost, cunosc versurile de la majoritatea pieselor de acolo, e o nebunie totală. M-a marcat mai mult decât orice altceva 🙂

  10. @Night Elf – asa am zis si eu dupa prima ascultare 🙂
    @DeMaio – astept si alte sugestii de calibrul asta.

  11. Cam greu de găsit ceva la nivelul ăsta, sincer :))

  12. poate e ironie. nu pot sa-mi dau seama. e mai jenant ca bon jovi. intodeauna mi l-am imaginat pe jesus cu un tranzistor langa el fredonand: i’am the way, i’am the light yeah, baby yeah. si clipul e dementa, parca e din tripul unui popa pe opiu. sunt de acord cu demaio, aici sigur nu e ironie: cam greu de gasit ceva la nivelul asta, sincer, because I am the truth, i am the life, because I’m the same yesterday, today and forever in my only way. amen. you dog

  13. Baraka nu prea ai inteles cum sta treaba cu albumul asta. Jesus nu se refera neaparat la personajul din Biblie este mai mult un simbol. DT este prezentat ca omul care a reusit sa isi invinga conditia si a scapat din viata mizera a strazilor americane. „I am the way…” reprezinta calea de urmat din nou fara a fi neaparat cea religioasa. Aprofundeaza mai mult, citeste versurile intregului album, asculta-l cu atentie si o sa intelegi mai bine.

  14. Garm, aş fi dau eu explicaţiile, dar după comparaţia cu Bon Jovi mi-am spus că nu am de ce. Este inutil, crede-mă 🙂

  15. aaa, adica il putea cheama foarte bine tica cel far’ de frica. nu e vorba de my body jesus, ci de soul jesus. my bad. in orice tica zace un mic jesusinio, un mic motoras care-l scoate la liman cand gagii rai il trag la fund.
    io zic sa faci trei pasi in spate, sa tragi aer in piept, apoi cu in deget indreptat spre movila sa zici: hey look, it’s a piece of shit.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: