Archive for the Filme Category

Rejkyavik Whale Watching Massacre (Harpoon)

Posted in Filme with tags , on august 30, 2010 by garm24

Harpoon este un slasher islandez (pe bune) cu un subiect relativ interesant: un grup de turisti pe vaporul unei familii de psihopati si o realizare relativ execrabila. Mai precis filmul are doua hibe majore: scenariul pare conceput din mai multe secvente independente: la inceput apare un personaj dubios care reapare abia spre final, o scena cu un viol – exagerata si inutila, un final care pare si el dintr-un alt film, si in plus personajele sunt o colectie de stereotipe: turistii japonezi care filmeaza tot, francezul betiv si galagios, tanara vaduva, negrul homosexual si, cireasa de pe tort, familia de psihopati (mama si 2 fii) care vorbesc ba de vikingi ba de Fuhrer. Imi este extrem de greu sa gasesc ceva puncte pozitive: scena cu harponul (foarte reusita) si moartea francezului (enervant la culme), in rest … slasher… strict pentru fanii inraiti al genului.

Nota: 2 (strict pentru faza cu harponul).

Tmavomodry svet (Dark Blue World)

Posted in Filme with tags , on iunie 29, 2010 by garm24

Tmavomodry svet (Dark Blue World) este un film ceh de razboi ce trateaza subiectul pilotilor cehoslovaci care au facut parte din armata britanica in timpul WWII. Scenariul parcurge intreaga perioada a razboiului si prezinta amintirile ofiterului de aviatie Frantisek (Franta) Slama. Acesta, aflat intr-o inchisoare comunista, ii povesteste medicului local (un fost ofiter SS) intamplarile prin care a trecut in timpul razboiului. El povesteste ce a simtit in timpul capitularii tarii sale, frustrarile pe care le-a simtit in primele zile pe taram britanic, luptele la care a participat, dar vorbeste si despre prietenia cu mai tanarul sau camarad Karel, prietenie transformata ulterior in rivalitate datorita britanicei Susan.

Filmul alterneaza secvente de razboi cu secvente din perioada de pace, modul in care sunt filmate cele doua tipuri de secvente fiind destul de interesant. Astfel daca scenele de razboi sunt filmate in general vara, in culori calde, sugerand o stare de spirit pozitiva in timp ce secventele de pace sunt filmate in culori mult mai sumbre, in concordanta cu starea sufleteasca a personajului. Franta este extrem de afectat de faptul ca, desi a contribuit la victoria asupra nazistilor, este tratat ca un invins (ofiterul SS).

Am citit opinii care clamau faptul ca Dark Blue World este mai bun decat Pearl Harbour, ba chiar ca filmul american este o clona a celui de fata. Aceste afirmatii sunt un pic exagerate dar, chiar si asa, Dark Blue World este un film peste medie. Mi-au placut secventele de lupta aeriana (destul de numeroase), actorii din rolurile principale, englezii „adevarati” din rolurile secundare si imaginea. La minusuri am putea trece anumite parti din scenariu in care se abuzeaza un pic de clisee.

Thanks Night Elf.

Nota: 4,25

Rise Of The Footsoldier

Posted in Filme with tags , on mai 13, 2010 by garm24

„Rise Of The Footsoldier” este un fel de Goodfellas englezesc bazat pe memoriile lui Carlton Leach. Leach este un fost hooligan, bodyguard, interlop – actualmente scriitor de success. Se pare ca majoritatea gangsterilor britanici ajunsi la batranete incep sa isi scrie memoriile, fapt care din punctul meu de vedere afecteaza credibilitatea acestor materiale.

Dupa cum am precizat anterior, Rise Of The Footsoldier este in mare un Goodfellas ceva mai british. Spre deosebire insa de povestile clasice (Nasul…) care aveau o aura usor romantica in cazul de fata nu se pune problema de asa ceva. Violenta, foarte explicita, este dusa pana la extrem, iar majoritatea personajelor nu au nici un fel de valori pozitive. Filmul este destul de realist, in mare parte lipsesc exagerarile, dar realizarea cam lasa de dorit la capitolul filmare si distributie.

Rise Of The Footsoldier este dedicat amatorilor de filme cu gangsteri si amatorilor de filme englezesti. Atentie: trebuie sa aveti stomacul tare.

PS – Articolul de fata se bazeaza pe o ciorna veche de aproape un an, acesta este motivul pentru care filmul nu are nota.

Max Manus

Posted in Filme with tags , on mai 10, 2010 by garm24

Cel mai scump film din istoria cinematografiei norvegiene, Max Manus prezinta viata unui sabotor celebru care a activat in timpul WW2. Fost voluntar in razboiul ruso-finlandez, Max Manus (1914 -1996) intra in miscarea de rezistenta norvegiana imediat dupa invazia tarii de catre trupele germane. Max ajunge destul de repede in vizorul Gestapoului dar, dupa cateva peripetii, reuseste sa ajunga in Scotia unde este antrenat pentru misiuni ce au loc in spatele liniei frontului. Ajutat de cativa colaboratori Max a reusit sa scufunde mai multe nave ale marinei germane printre care SS Monta Rosa si SS Donau.

Pentru un film european, deci cu un buget mai micut, Max Manus este extrem de bine realizat. Producatorii au folosit peste 1800 de figuranti si au transformat anumite zone din Oslo in spiritul anilor 40 (au ridicat steagul nazist pe cladirea parlamentului norvegian). Din punct de vedere al scenariului Max Manus este un film destul de complex. Pe langa faptele „de arme” ale eroului  ne sunt prezentate atat relatia sa cu Tikken (o membra a corpului diplomatic norvegian), cat si duelul de la distanta cu ofiterul Gestapo Sigfried Fehmer.

Max Manus este un film destul de hollywoodian, dar intr-un sens pozitiv. Scenariul este foarte interesant, filmul beneficiaza de o distributie buna, de peisaje si decoruri impresionante. Amatorii filmelor de razboi nu au voie sa il rateze, dar Max Manus este recomandat pentru orice cinefil.

Nota 4/5

Portretul luptatorului la tinerete

Posted in Filme with tags , on aprilie 25, 2010 by garm24

„Portretul luptatorului la tinerete” constituie prima parte a unei trilogii dedicate rezistentei anticomuniste din anii 50. Eroul principal este Ion Gavrila Ogoranu (1921 – 2006),  fost membru al miscarii legionare, fost comandant al gruparii de rezistenta din Muntii Fagaras. Filmul este destul de controversat, mai multe organizatii evreiesti protestand impotriva prezentarii lui in cadrul festivalului de film de la Berlin.

Scenariul parcurge o perioada destul de indelungata de timp, dar portretul lui Ogoranu este destul de sters pentru gusturile mele.  El ar fi trebuit sa prezinte cat mai multe laturi ale personalitatii sale, ar fi trebuit prezentate trecutul personajului, motivele pentru care a ales calea armelor, modul in care a condus gruparea, un oarecare profil psihologic. Filmul abunda de impuscaturi  (si este normal) dar cam atat. In plus nu mi-a placut fragmentarea scenariului, acestuia ii lipseste cursivitatea, filmul parand a fi realizat din mai multe scurtmetraje. O parte insemnata dintre aceste secvente sunt realizate pe schema: unul (sau mai multi) dintre partizani se intersecteaza cu un grup de militari, are loc un schimb de focuri, partizanul moare.

Paradoxal, avand in vedere titlul filmului, comunistii sunt prezentati ceva mai amanuntit. Sedintele de indoctrinare comunista de la inceputul filmului sunt foarte reusite iar Razvan Vasilescu este exceptional in rolul maiorului de securitate. Acesta din urma m-a dus uneori cu gandul la legionarii lui Sergiu din filmele anilor 70. Odata cu schimbarea regimului politic s-au inversat si rolurile de dusman/erou.

In incheiere trebuie sa subliniez ca apreciez foarte mult ideea unui film care abordeaza acest subiect, dar in acelasi timp imi exprim speranta ca partile 2 si 3 realizate intr-un mod diferit.

Nota: 3,75